Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor sau Biserica Reformată – Calvină Cluj.

SCURT ISTORIC:
Despre construirea bisericii, în interiorul fortifica
ției medievale a orașului, ne informează un document din 1487, dar șantierul propriu-zis pare să fi fost organizat abia în 1490, când călugărul Johannes a fost însărcinat de rege cu ducerea la bun sfârșit a acestei opere. În 1494 lucrările erau destul de avansate, dar probabil clădirea a fost încheiata abia în primii ani ai secolului al XVI-lea.

Biserica a fost proiectata ca și componenta a unui ansamblu monastiresc al călugărilor franciscani, constituind latura nordica a acestuia. În principiu, se considera ca edificiile monastirii au fost construite în același interval, dar planimetria lor nu este cunoscuta. În 1556 călugării franciscani au fost izgoniți, datorita Reformei religioase, și clădirile au rămas în paragină, fiind preluate de iezuiți în jurul anului 1580. O parte din clădiri au fost distruse, altele refăcute, nu se cunosc decât vag activitățile constructive din aceasta perioada. În 1603 iezuiții au fost la rândul lor alungați, iar complexul a suferit mari distrugeri, clădirile, inclusiv biserica, fiind demolate parțial și incendiate. Din descrierea iezuitului Giovanni Argenti, un tablou destul de sumbru se creionează, deoarece „gia ogni cosa era destrutta sino alli fondamenti..

Biserica a fost reparata în 1642, când au fost aduși în acest scop meșteri din Polonia. Au fost refăcute bolțile navei și a fost re (?)construit turnul de pe latura sudica. Despre clădirile mănăstireşti nu cunoaștem evenimente nici din aceasta etapa. Biserica fost restaurata la începutul secolului XX, apoi din nou în anii 60, când s-au efectuat și ample degajări de pământ pe latura sudica. Aspectul de astăzi al bisericii se datorează acestor ultime intervenții, a căror documentație amănunțita se păstrează în arhiva Institutului National al Monumentelor Istorice din București

DESCRIERE Biserica Reformată – Calvină Cluj:
Nava lungă de 33,44m, este compusă din cinci traveei dreptunghiulare, iar corul este format din trei traveei dreptunghiulare şi se termină cu cinci laturi a unui octogon. Nava este ritmată din interior de pilaştri de formă aproape pătrată cu o extensie de semicilindru spre interiorul bisericii, cu bază care urmăreşte forma secţională a pilaştrilor. Peste lăţimea de 15,41 m a navei este construită bolta stelată, realizată din intersecţii de suprafeţe curbe şi semicilindri, întărite şi decorate în acelaşi timp cu o reţea de nervuri dispuse după un desen stelat. Bolta este susţinută de cele patru perechi de pilaştri fără intermediul a unor capiteluri, respectiv de cele patru elemente de naştere a bolţilor aşezate în cele patru colţuri ale navei. Zidurile navei sunt foarte simple, fără decoraţii, doar pilaştrii cu ferestrele între ele prezintă singurele elemente decorative. Corul lung de 23,44 m şi lat de aproximativ 10 m este ritmat de pilaştri mult mai zvelţi datorită faptului că susţin o boltă de o deschidere mult mai mică, din care numai şase sunt pornite de pe sol, marcând cele elemente de naştere a bolţii, care susţin nervurile bolţii originale (din anii 1486-1503) stelate ale corului. În cor nervurile în partea superioară se termină în cheia bolţii decorate cu motive florale, care şi astăzi prezintă o uşoare coloristică, motivele florale fiind vopsite în roşu. În spaţiul corului pe latura sudică a acesteia găsim două elemente iportante, un acces spre fosta sacristie cu ancadrament neogotic realizat în anii 1910-12 şi o fereastră oarbă cu ancadrament gotic.

Biserica are două accese foarte probabil din prima perioadă a istoricului acesteia. Una pe latura estică şi una pe latura nordică, aflate în axul străzilor Kogălniceanu, respectiv Gaal Gabor. Putem observa că în axul transversal al navei sunt două accese originale, unul pe latura nordică mai sus amintită şi unul pe latura sudică, dar care au fost probabil mărite şi transformate ulterior, ancadramentul nordic fiind din sec. XVI-XVII., iar cel sudic din sec. XVI. Corul are un acces spre sacristie cu ancadrament neogotic, realizat la începutul secolului XX cu ocazia restaurării condusă de Lux Kalman şi are o fereastră oarbă cu ancadrament gotic.Zidurile bisericii sunt sprijinite din exterior de contraforţi în trepte.

Interiorul bisericii este luminată de cele 17 ferestre mari, cele mai multe tripartite, majoritatea cărora le păstrează mulurile originale polilobe şi flamboiante. Latura vestică a bisericii cu timpan triunghiular este împărţit pe orizontală de un brâu median la partea inferioară a timpanului, care apare ca bază a acesteia şi este ritmat de asemenea de contraforturi cu lespezi teşite (în trepte), iar în axul acesteia se află portalul vestic aparţinând stilului gotic târziu. Celelalte laturi ale bisericii sunt caracterizate de lipsa totală a oricărei decoraţii, conform tradiţiilor franciscanilor. Doar pe latura de nord pe contrafortul din axul G7 s-a păstrat decorul de arcade oarbe şi pe cornişa care separă arcadele încă se pot vedeacioturile a câtorva creaturi sculptate: probabil animale, dea nu se pot descifra. Asemenea decoraţii s-au păstrat şi pe contrafortul din axul F10. Aceste decoraţii se regăsesc şi pe latura sudică, pe partea superioară a contraforturilor reconstruite în anii 1862 şi 1864. Cele două portaluri laterale ale bisericii au ancadramente în stil renascentist, dintre care cea sudică are o profilatură mai bogată de la sfârşitul secolului XVI, iar cea nordică probabil că şi-a găsit locul actual la restaurare din sec. XVII.

ETAPE PRINCIPALE DE CONSTRUCTIE :

– 1486- la cererea ilustrului rege Matei Corvin şi a lui Báthori István conducerea oraşului Cluj îi permite stabilirea în interiorul zidurilor sale a ordinului Sf. Francisc, mai precis o ramurei aparte a ordinului franciscan, călugărilor minoriţi, care aveau ca ţel principal rugăciunea şi propovăduirea credinţei, susţinându-se, din punct de vedere material, prin cerşetorie.
– 1487- aprobarea începerii construcţiilor, lângă turnul Croitorilor
– 1490- construcţiile se decurg sub conducerea călugărului Ioan, frates Joannes
– 1516- terminarea lucrărilor. Biserica purta hramul Sfintei Marii
– 1556- locuitorii convertiţi la noua credinţă au alungat călugării catolici din oraş, fapt după care biserica şi mănăstirea a rămas goală, devastată fiind distruse şi altarele
– 1580- clădirea rămasă goală, este dată ordinului iezuit
– 1622- o nouă perioadă a istoriei bisericii şi a mănăstirii: ansamblul de clădiri intră în posesia bisericii reformate din Cluj Napoca
– 1627- explodarea prafului de puşcă de la turnul Croitorilor, fapt ce a afectat şi mai mult starea de devastare a bisericii
– 1638- principele Rákoczi György I a început lucrările de reconstruire a bisericii şi a turnului deasupra sacristiei
– 1642 – montarea clopotelor în turnul deasupra sacristie, care erau turnate la Alba Iulia
– 1644-45 – suspendarea lucrărilor
– 1646 – demolarea turnului deasupra sacristie, deoarece a devenit instabilă şi prezenta fisuri
– 1646- Elias Nicolai din Sibiu termină lucrările de piatră de la amvon. Documentele scrise spun cum amvonul este creaţia sculptorului Elias Nicolai de provenienţă austriacă stabilită la Sibiu şi a contractantului Hannes Lew Rehner, maestrul tâmplarilor din Cluj, respectiv Benedictus Mueck de provenienţă germană stabilită la Alba Iulia.
– 1647- închiderea lucrărilor de renovare la biserică
– 1648-1658- György al II-le este urmaşul tatălui; clădirea mănăstirii suferă modificări semnificative în perspectiva realizării Colegiului Reformat.


Oferte City Card in aceasta locatie

BCR City Card TOP City Card
Intrarea este liberă pentru toată lumea, în intervalul orar normal de deschidere.
Intrare liberă